Mireille Mathieu

Mireille Mathieu (n. 22 iulie 1946, Avignon, Franța) este o cântăreață de muzică ușoară, recunoscută pentru timbrul său distinctiv, asemănător cu cel al idolului său, Édith Piaf, dar și pentru coafura sa emblematică. Provenind dintr-o familie numeroasă – a fost primul copil din cei paisprezece ai unei familii modeste – Mireille a crescut într-un context dificil, cu tatăl lucrând ca pietrar. Talentul ei a fost remarcat încă din copilărie, iar în 1965, la vârsta de 19 ani, și-a făcut debutul televizat în cadrul emisiunii „Télé-Dimanche”, interpretând piesa Jezebel. În același an, a semnat un contract cu casa de discuri Barclay și a lansat primul său mare succes, Mon Credo, care s-a vândut în peste un milion de exemplare. A fost adesea comparată cu Édith Piaf, iar vocea sa puternică și emoționantă i-a adus apelative precum La Demoiselle d’Avignon și La petite Piaf. A colaborat cu nume mari ale muzicii, precum Paul Anka, Charles Aznavour, Tom Jones, Placido Domingo și Julio Iglesias. A susținut concerte în fața a milioane de spectatori și a fost invitată să cânte pentru papi, președinți și familii regale. Mireille Mathieu a fost extrem de populară în Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece – un lucru rar pentru un artist occidental. Vocea ei era atât de iubită, încât a fost invitată să concerteze frecvent în URSS, iar albumele ei se vindeau în tiraje impresionante. În anii ’80, avea un statut aproape de cult în rândul publicului rus, care o percepea ca pe o figură de legătură între două lumi aparent ireconciliabile. Într-un interviu, a povestit cu umor că, datorită popularității sale în blocul estic, i s-a propus la un moment dat să cânte chiar și în... limba kazahă. De-a lungul carierei sale, Mireille Mathieu a înregistrat peste 1200 de cântece și a vândut peste 150 de milioane de discuri. Este decorată cu Legiunea de Onoare și Ordinul Național al Meritului.